by Un ghid de stil stabilește cum scrie întreaga redacție, astfel încât articolele să aibă aceeași voce și să fie ușor de înțeles. Documentul nu înlocuiește regulile limbii române, ci le completează cu decizii editoriale despre titluri, cifre, date, abrevieri, nume și corecturi. Fără reguli comune, același termen poate apărea în trei forme diferite, iar cititorul observă rapid lipsa de consecvență. O redacție mică nu are nevoie de un manual de sute de pagini.
Un document de câteva pagini, actualizat când apar situații noi, poate preveni majoritatea greșelilor. Regulile trebuie să fie simple, însoțite de exemple și aplicate inclusiv materialelor comerciale. Calitatea publicației depinde atât de informațiile verificate, cât și de felul în care acestea sunt prezentate.
Reguli de bază pentru o scriere simplă și unitară
Articolele trebuie să folosească limba română literară, cu diacritice. Scrie întotdeauna ă, â, î, ș și ț, inclusiv în titluri, subtitluri, descrieri și texte publicate pe rețelele sociale.
Frazele scurte sunt mai ușor de urmărit, mai ales pe telefon. O propoziție ar trebui să transmită o idee principală. Dacă apar numeroase explicații, informația poate fi împărțită în două fraze.
Folosește cuvinte cunoscute atunci când există o variantă simplă. A demara poate deveni a începe, a implementa poate fi a aplica, iar a proceda la achiziționarea poate fi înlocuit cu a cumpăra.
Evită formulele administrative preluate din comunicate:
- în cursul zilei de astăzi;
- în ceea ce privește;
- vine în întâmpinarea nevoilor;
- s-a procedat la;
- facem precizarea că;
- aducem la cunoștință.
Aceste expresii pot fi simplificate fără pierderea sensului. În loc de Primăria a procedat la închiderea străzii, scrie Primăria a închis strada.
Paragrafele trebuie să fie scurte. Pentru articolele online, două sau trei propoziții sunt suficiente în multe situații. O idee nouă merită, de regulă, un paragraf separat.
Redacția trebuie să decidă și modul în care se adresează publicului. Un ghid practic poate folosi persoana a doua singular, dacă tonul publicației este apropiat. Știrile trebuie să rămână neutre și să evite adresarea directă atunci când aceasta nu este necesară.
Cuvintele străine se folosesc numai când nu există un echivalent românesc potrivit sau când termenul este cunoscut publicului. La prima apariție, un termen tehnic poate fi explicat într-o formulare scurtă.
Ortografie, punctuație și forme care creează probleme
Scrierea corectă a formelor niciun și nicio depinde de sens. Ele se scriu legat când exprimă lipsa unei persoane sau a unui lucru.
Corect este niciun candidat nu a depus contestație. Forma separată apare în construcții în care elementele au valori distincte, precum nu este nici un proiect mic, nici unul simplu.
Decât se folosește în construcții negative. Corect este nu au fost depuse decât două cereri. În propoziții afirmative, folosește doar sau numai.
Se scrie de asemenea, nu deasemenea. Forma odată exprimă un moment nedeterminat sau sensul de cândva, iar o dată poate indica numărul unei acțiuni.
Cratima apare în forme precum s-a, într-un, l-a, mi-a și nu și-a. Nu scrie sa anunțat, mia spus sau întrun comunicat.
Virgula nu se pune între subiect și predicat. Este greșită formularea Consiliul Local, a aprobat proiectul. Virgula poate apărea însă când între subiect și predicat există o explicație izolată.
Nu introduce virgula automat înainte de și. Ea poate fi necesară când separă propoziții sau marchează o explicație, dar nu este folosită într-o enumerare simplă.
Pentru citate, redacția trebuie să aleagă un singur sistem și să îl folosească peste tot. Citatul trebuie reprodus fidel. Corecturile minore sunt acceptabile doar dacă nu modifică sensul, iar intervențiile importante trebuie indicate.
Titlurile nu au punct la final. Semnul întrebării se folosește dacă titlul este formulat ca întrebare reală. Semnul exclamării trebuie păstrat pentru situațiile în care este justificat, nu pentru accent comercial.
Cum scrii nume, funcții, date și cifre
Numele persoanelor trebuie verificate dintr-o sursă sigură. Nu presupune ortografia unui nume după pronunție. La prima apariție folosește numele complet, iar ulterior poți utiliza numele de familie.
Funcțiile se scriu, în general, cu literă mică. Forme precum primarul municipiului, ministrul educației și președintele consiliului sunt suficiente în textul curent.
Denumirile oficiale ale instituțiilor se scriu cu majusculele necesare. După prima menționare completă poate fi folosită o formă scurtă, dacă nu există risc de confuzie.
Redacția trebuie să aleagă o formă unitară pentru date. Varianta 15 noiembrie 2026 este ușor de citit și evită confuziile. Nu alterna în același articol între 15.11.2026, 15 noiembrie și 15/11.
Ora se poate scrie în formatul 14:30. Pentru intervale, folosește aceeași structură pe întregul site. De exemplu, între orele 9:00 și 17:00.
Numerele de la unu la nouă pot fi scrise cu litere în textele obișnuite, iar cele mai mari cu cifre. Pentru știri cu multe date, procente sau valori, cifrele sunt mai ușor de comparat.
Scrie moneda după valoare, precum 250 de lei sau 30 de euro. Pentru sume mari, folosește separatorul de mii într-o formă consecventă. Evită aglomerarea articolului cu zecimale care nu ajută cititorul.
Procentele trebuie însoțite de o bază de comparație. O creștere de 20% nu spune suficient dacă nu este precizată valoarea inițială sau perioada comparată.
Abrevierile trebuie explicate la prima apariție, dacă nu sunt cunoscute publicului larg. Scrie inițial denumirea completă, urmată de abrevierea care va fi folosită în restul materialului.
Reguli editoriale pentru titluri, surse și corecturi
Titlul trebuie să exprime informația principală fără exagerări. Evită formulările care ascund subiectul sau promit o dezvăluire pe care articolul nu o oferă.
Lead-ul prezintă faptul esențial, iar paragrafele următoare adaugă detalii. Nu începe știrea cu un istoric lung sau cu o declarație ceremonială.
Sursa informației trebuie identificată. Formule precum se spune, se pare și potrivit unor informații sunt prea vagi când poate fi menționat documentul, instituția sau persoana.
Pentru acuzații, cere punctul de vedere al persoanei vizate. Dacă răspunsul nu vine până la publicare, precizează acest lucru și actualizează articolul când îl primești.
Separă știrea de opinie și publicitatea de conținutul editorial. Materialele plătite trebuie marcate vizibil, iar opiniile trebuie prezentate ca atare.
Fiecare articol ar trebui verificat înainte de publicare printr-o listă scurtă:
- titlul corespunde textului;
- numele și funcțiile sunt corecte;
- cifrele au fost comparate cu documentele;
- sursele sunt identificate;
- fotografiile pot fi folosite;
- citatele sunt reproduse corect;
- textul conține diacritice;
- linkurile funcționează;
- persoanele vizate au avut ocazia să răspundă.
Greșelile trebuie corectate transparent. Dacă modificarea privește o informație importantă, adaugă la final o notă care explică ce a fost schimbat și când. Nu șterge discret o eroare care a influențat sensul articolului.
Ghidul de stil trebuie tratat ca un document viu. Când redacția întâlnește o situație nouă, stabilește regula și adaugă un exemplu. Prin consecvență, verificare și limbaj simplu, chiar și o echipă mică poate publica texte care inspiră încredere și se citesc ușor.
